Județul Satu Mare​

Unul dintre cele mai importante avantaje pe care le ofeă judeţul Satu Mare este fără îndoială cel al amplasării geografice deosebit de atractive. Reşedinţa de judeţ, municipiul Satu Mare este situat destul de aproape de 4 capitale europene, situându-se la 684 km de Bucureşti, 570 km de Viena, 350 km de Budapesta şi 530 km de Bratislava.

Judeţul Satu Mare are graniţa comună cu Ucraina şi Ungaria, punctele de trecere ale frontierei fiind Petea – Csengersima cu Ungariaşi Halmeu – Diakovo cu Ucraina, aflate la 8 km, respectiv 35 de km de municipiul Satu Mare şi Urziceni – Vallaj, aflat la 7 km de municipiul Carei. Este de menţionat totodată distanţa de doar 50 km de autostrada (în construcţie) care va lega estul de nordul Europei prin estul Ungariei.

Vama Petea, modernizată în totalitate este în acest moment punct de trecere a frontierei deschisă atât traficului de călători cât şi pentru traficul rutier de mărfuri. Tot pe graniţa cu Ungaria, în zona Careiului, funcţionează pentru traficul de călători Vama Urziceni – Vallaj.

Vama Halmeu, aflată la graniţa cu Ucraina, este deschisă în prezent atât traficului de mărfuri, rutier şi feroviar, cât şi traficului de călători.

Vama Interioară, aflată în municipiul Satu Mare, este complet modernizată şi informatizată, oferind servicii de calitate şi prompte, inclusiv vămuire la domiciliu potrivit normelor legale în vigoare.

Trebuie menţionată funcţionarea Parcului Industrial Satu Mare-Sud, toate parcelele acestuia fiind în prezent concesionate.

Sistemul bancar

Majoritatea instituţiilor bancare care îşi desfăşoară activitatea în România au sucursale şi în judeţul Satu Mare, în care efectuează atât operaţiuni interne cât şi internaţionale. Toate aceste bănci oferă o gamă completă de servicii bancare de înaltă calitate şi competenţă, precum şi sisteme electronice de plată, asigurând rapiditate şi siguranţă în operaţiunile bancare.

Transporturi

Aeroportul Internaţional Satu Mare are în acest moment o situaţie dezavantajată, existând doar curse către Timişoara (CarpatAir), putând totodată să primească curse charter ( interne şi internaţionale ) de pasageri sau de mărfuri. Cursa către Timişoara face legătură cu zborurile Companiei CarpatAir din Timişoara către München, Stuttgart, Torino, Bergamo, Verona, Roma, Napoli şi Trieste. Din luna octombrie 2007, cursele Satu Mare – Bucureşti ale companiei Tarom vor fi reluate.

Reţeaua de drumuri a judeţului este bine dezvoltată, şosele principale DN 19A către Zalău – Cluj – Bucureşti, respectiv Baia Mare – Dej – Bistriţa – Suceava şi DN 19 către Oradea – Arad – Timişoara, realizând legăturile cu principalele oraşe din ţară, precum şi cu puncte de trecere a frontierelor cu Ucraina, Ungaria şi Iugoslavia, atât pentru automobile personale, cât şi pentru traficul de marfă. Recent s-a finalizat o investiţie prin care s-a realizat o şosea de centură care face legătura între vama Petea şi DN 19A în direcţia Halmeu sau Baia Mare, ocolind oraşul.

Pe teritoriul judeţului Satu Mare sunt 220 km linie de cale ferată (care este deservită de 52 de staţii şi halte), pe care se desfăşoară atât trafic de persoane cât şi de mărfuri.

Telecomunicaţii şi servicii de mesagerie rapidă

În judeţ predomină centralele telefonice digitale cu acces internaţional direct. În prezent, serviciile de telecomunicaţii sunt asigurate la 60% din gospodării, 67% în mediul urban, respectiv la 33% în mediul rural.

Reţele de telefonie mobilă care operează în România acoperă aproximativ 90% din teritoriu (acoperirea pentru judeţul Satu Mare fiind foarte bună)şi oferă posibilitatea de a fi apelate şi în străinatate (roaming).

De asemenea există mai multe firme locale care oferă servicii de acces internet la o calitate bună.

Serviciile de poşţă rapidă sunt oferite de către operatorii internaţionali TNT şi DHL, cât şi de operatorii naţionali, Poşta Română şi alte firme cu acoperire naţională.

Hoteluri şi restaurante

În judeţ există mai multe capacităţi de cazare şi restaurante,în majoritatea accepându-se cărţi de credit Visa, MasterCard, Eurocard. Ele însumează peste 500 de locuri de cazare .

Agenţiile de turism au în ofertele lor diverse programe turistice în ţară şi străinătate, oferind şi servicii de ticketing pentru cele mai importante companii de transport aerian.

Economia

Economia judeţului Satu Mare, caracterizată drept o economie industrial – agrară, specializată în industrie alimentară, textilă, construcţii de maşini şi în producţia de mobilier, cu un sector primar bine dezvoltat şi un sector terţiar în plină ascensiune.

Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor situează judeţul Satu Mare în primele 20 ale ţării.

Industria si construcţiile sunt ramurile care contribuie cel mai mult la crearea PIB-ului (36%),  urmate de ramura serviciilor (34%) şi de agricultură, silvicultură şi exploatare forestieră (30%). Există un număr de 17.049 agenţi economici activi în judeţ, din care 5.599 persoane fizice independente şi asociaţii familiale.

După domeniul de activitate declarat la Oficiul Registrului Comerţului, 17,3% din totalul societăţilor comerciale active au ca obiect principal de activitate industria, 9,8% îşi desfăşoară activitatea în construcţii, 37,1% în comerţ, 9,0% în transporturi şi telecomunicaţii 4,4% în agricultură, restul având ca activitate principală declarată la înmatriculare, alte prestări de servicii.

Parcul industrial

Parcul industrial Satu Mare, realizat prin finanţare din fondurile Uniunii Europene, este operaţional începând cu acest an.

Parcul industrial este realizat pe un amplasament situat în apropierea Aeroportului Satu Mare, a staţiei de cale ferată Satu Mare – Sud şi a DN 19A spre Cluj-Napoca, având o suprafaţă totală de 70 hectare.

Parcul este organizat în 18 parcele, cu suprafeţe cuprinse între 1,25 şi 6,9 ha, toate fiind concesionate în acest moment, şi dispune de toate utilităţile necesare (electricitate, apă, canalizare, legături telefonice prin fibră optică etc.).

Aici trebuie menţionată şi realizarea unui consorţiu româno-olandez, care a amenajat pe DN 19, la ieşirea din Satu Mare spre Carei un mini-parc industrial care oferă spaţii construite, dotate cu toate facilităţile necesare desfăşurării unei activităţi de producţie sau comerţ.

Industria şi evoluţia producţiei industriale

Având ca ramuri principale construcţia de maşini, producţia de textile, confecţii, tricotaje şi încălţăminte, procesarea produselor alimentare şi producţia de mobilier, p roducţia industrială realizată în anul 2006 a crescut comparativ cu anul 2005  cu 1,1%.

Din totalul producţiei realizate, au fost livrate la export importante procente din producţiile de tricotaje şi încălţăminte (42,3%), confecţii textile, mobilier şi produse din lemn (14,9%), maşini de gătit, echipamente şi articole din metal (41%).

Agricultura, sectorul zootehnic şi silvicultura

Agricultura atrage 44,7% din populatia ocupată a judeţului. Producţia vegetală a reprezentat  69,9% din total, iar producţia animală  29,5% .

Judeţul Satu Mare dispune de o suprafaţă agricolă de 317,5 mii hectare, din care 223,9 mii hectare teren arabil (70,5%).Terenul arabil este destinat potrivit specificului local, în special culturii cerealelor, care ocupă în jur de 63,2% din suprafaţa agricolă.

În anul 2006, suprafaţa cultivată a fost de 105,67 mii ha (93,4% din suprafaţa arabilă), din care 62,93% a fost destinată culturii cerealelor, din care 45,6% a fost cultivată cu porumb şi 41,3% cu grâu şi secară. Alte culturi importante sunt: floarea soarelui, cartofii, legumele şi sfecla de zahăr.

Judeţul Satu Mare este unul din judeţele mari producătoare de fructe (mere, prune, pere, struguri) şi cel mai mare producător de căpşuni din ţară, de aici provenind circa jumătate din producţia ţării (11,9 mii tone).

Solul deosebit de bun şi experienţa de zeci de ani a oamenilor în domeniul cultivării căpşunului, reprezintă o bună oportunitate de investiţii în infrastructura de prelucrare şi export.

În ceea ce priveşte sectorul zootehnic, efectivele de animale la sfârşitul anului 2006 erau de 64,6 mii capete la bovine; 155,5 mii capete la porcine şi 134,6 mii capete ovine.

Pădurile (78.000 ha) sunt o importantă resursă naturală a judeţului. S-au executat lucrări de regenerare a fondului forestier şi se urmăreşte gospodărirea şi valorificarea raţională şi ecologică a acestuia.

Turism

Judeţul Satu Mare prezintă un mare potenţial turistic, insuficient valorificat până în prezent. Astfel, turismul balnear este legat de existenţa apelor minerale şi termale din zonele Satu Mare, Tăşnad, Carei, Bixad, Turţ Băi, Băile Puturoasa, Valea Măriei, Beltiug, Acâş. În zona Munţilor Oaş se pot practica drumeţii şi sporturi de iarnă, zona fiind de altfel în dezvoltare prin atragerea unor fonduri Phare.

Turismul rural, precum şi cel etnografic  întruneşte condiţii de practicare în zona Codru şi în Tara Oaşului, care conservă arhitectura tradiţională (case, biserici şi porţi din lemn), meşteşuguri populare (în special olăritul), manifestări populare tradiţionale (Sâmbra Oilor- Huta Certeze, în luna mai ; Festivalul Folclorului Codrenesc, Oţeloaia, în luna august ; Sărbătoarea Căpşunilor, Halmeu, în luna iunie ; Festivalul Folcloric al Naţionalităţilor, Bogdand, în luna septembrie).

Turismul cultural include două circuite tematice interesante, şi anume : Circuitul cetăţilor şi castelelor antice şi medievale: Satu Mare – Carei –Tăşnad – Ardud – Medieşul Aurit – Livada – Turulung şi Circuitul mănăstirilor sătmărene: Bixad – Prilog – Lunca Potăului – Măriuş – Scărişoara Nouă. Totodată, putem enumera câteva dintre obiectivele turistice demne de vizitat în judeţ :
-rezervaţia dacilor liberi de la Medieşul Aurit
-castelul familiei Karolyi din Carei, stil baroc, sec. XVIII
-ruinele cetăţii Ardud, sec. XV
-biserica în stil gotic din Acâş, sec. XIII
-catedrala romano-catolică din Satu Mare, sec. XVIII
-bisericile din lemn din Soconzel, Stâna, Bolda, Corund şi Lechinţa, sec.XVIII
-muzeul în aer liber din Negreşti Oaş
-turnul Pompierilor, începutul secolului XX
-hotelul Dacia, stil Secession, începutul sec. XX

Prin atragerea de fonduri nerambursabile, Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Satu Mare îşi propune să contribuie la elaborarea unor strategii de dezvoltare şi promovare a turismului transfrontalier şi la dezvoltarea unor programe turistice transnaţionale.

Forţa de muncă

Populaţia judeţului este de 368.702 locuitori, la 1 iulie 2005, din care 44% trăiesc în mediul urban şi 56% în mediul rural. Populaţia municipiului reşedinţă de judeţ este de 115.142 persoane. Judeţul ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României.

Populaţia activă ocupată, de 146 mii persoane, reprezintă 64,5%, din care aproape jumătate lucrează în agricultură (44,7%) şi peste  un sfert în industrie (26,8%). Urmează ca pondere populaţia ocupată în comerţ (8,3%), cea din învăţământ (4,7%), cea din sectorul sanitar (3,5%), cea din  transporturi (3,6%) şi cea din construcţii (2,3%) .

La sfârşitul anului 2006, numărul  salariaţilor este estimat la puţin peste 69 mii persoane, cu circa 1,7% sub nivelul înregistrat în anul 2005.

Numărul şomerilor înregistraţi la Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, era la sfârşitul anului 2006 de 5300 persoane, rata şomajului situându-se în tot timpul anului 2006 între 3 – 4 %.

Acest lucru se datorează în principal sectorului agricol, sector care absoarbe o mare parte din persoanele disponibilizate din alte sectoare economice, structurii sectorului industrial a judeţului, unei bune absorbţii a forţei de muncă de către sectorul particular, precum şi migraţiei forţei de muncă spre ţarile membre UE.

Modul de calcul al ratei şomajului nu ia în calcul persoanele care nu au avut niciodată un loc de muncă şi pe acelea care au ieşit din evidenţele de ajutor de şomaj.

Comerţul exterior

În activitatea de comerţ exterior, exporturile s-au cifrat în anul 2006 la 486 milioane euro în preţuri FOB.

Pe grupe de mărfuri, structura acestuia se prezintă astfel: maşini şi echipamente 47,2%, materiale textile şi articole din acestea 19,2% (în scădere faţă de anul anterior), metale comune şi articole din metal 10,7%, mobilier 7,7% (în declin pronunţat), încălţăminte 6,4%.

Importul de mărfuri al agenţilor economici cu sediul în Satu Mare a însumat, în aceeaşi perioadă, 554 de milioane euro în preţuri CIF.

Ca structură, importurile sunt formate din: maşini şi echipamente 37,1%, materiale textile şi articole din acestea 11,5%, metale comune şi articole din acestea 13,5%, materiale plastice, cauciuc şi articole din acestea 7,2%, produse alimentare, băuturi şi tutun 1,7%.

Investiţiile

În judeţul Satu Mare se află în derulare o serie de proiecte cu finanţare externă şi anume:

• 3,7 milioane euro – dezvoltarea zonei turistice Luna Şes;
• 2,3 milioane euro – staţia de epurare Negreşti Oaş şi ecologizarea râului Tur;
• 7,0 milioane euro – realizarea Pasajului de cale ferată în municipiul Satu Mare;

În ceea ce priveşte investiţiile de capital străin, în judeţul Satu Mare până la sfârşitul anului 2006, 1259 firme străine au investit 63,6 milioane USD.

Investiţiile străine din judeţ provin în cea mai mare parte din ţările Uniunii Europene, primele trei locuri  în acest top fiind ocupate în ordine de Germania, Franţa şi Danemarca.

Predomină investiţiile în domeniul componentelor pentru industria de automobile, industriei textile şi de mobilier, industriei alimentare şi a aparaturii electrocasnice.

Investiţiile străine sunt până în prezent sub potenţialul  pieţei investiţionale locale, existând încă multe domenii în care s‑ar putea investi: construcţii de maşini, producerea de mijloace de transport, textile, servicii şi turism.